Studiile de evaluare a Programului Operațional Regional arată că Regio 2007-2013 are un impact pozitiv pentru beneficiarii care au apelat la finanțare, dublat de un efect de propagare în întreaga comunitate, pentru cele 5 domenii majore de intervenție care au făcut obiectul unor analize de tip contrafactual.

Regio - Programul Operațional Regional 2007-2013 – se apropie de final; ultimele proiecte aflate în implementare trebuie încheiate până cel târziu 31 decembrie a.c. În această etapă a programului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) urmăreşte, prin Autoritatea de Management a programului (AMPOR), să măsoare impactul programului asupra dezvoltării regionale în România.

Impactul programului Regio 2007-2013 a fost măsurat, într-o primă etapă, pentru 5 dintre cele 13 domenii majore de intervenţie (DMI) ale programului. În acest scop, AMPOR a contractat realizarea unor studii de evaluare a efectelor programului în care a fost folosită, pentru prima dată în România, metoda contrafactuală.

Astfel, Regio a contribuit într-o măsură semnificativă la creşterea calităţii vieţii în oraşele care au beneficiat de fonduri prin acest program, iar centrele urbane au devenit mai atractive pentru persoanele active și pentru mediul de afaceri. Infrastructurile de servicii sociale finanţate prin Regio au fost de mai bună calitate, au avut utilizatori mai mulţi şi mai mulţumiţi decât cele care nu au atras o astfel de finanţare. Atragerea de fonduri Regio a dus la îmbunătăţirea infrastructurii şi dotării unităţilor din învăţământ beneficiare, contribuind astfel la creșterea ratei de participare școlară. Pentru microîntreprinderi, impactul Regio se traduce în locuri de muncă nou create, performanţe mai bune şi de durată şi creşterea capacităţii antreprenoriale (capacitate crescută de organizare, de exploatare a oportunităţilor de piaţă, de diversificare şi reorientare a activităţii). În domeniul turism, fondurile Regio 2007-2013 au contribuit la creşterea spaţiilor de cazare, a numărului de turişti, a gradului de ocupare şi a cifrei de afaceri – în unităţile beneficiare faţă de unităţile care nu au implementat proiecte Regio.

Studiile de evaluare contrafactuală s-au derulat în perioada aprilie 2014 – martie 2015 pentru:

DMI 1.1. - Poli de dezvoltare urbană;
DMI 3.2. - Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale;
DMI 3.4. - Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale, preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formarea profesională continuă;
DMI 4.3. - Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor;
DMI 5.2. - Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice.

Rezultatele ultimelor trei studii de evaluare a impactului vor apare în luna iulie 2015, cu prezentarea efectelor măsurate pe alte șase intervenții ale Regio.

Evaluarea contrafactuală de impact este o familie de metode care aplică instrumente econometrice pentru datele statistice care descriu impactul unei forme de intervenţie asupra mediului economic și social. Astfel, acest tip de evaluare evidențiază diferența dintre grupul de beneficiari de finanțare europeană și non-beneficiari, măsurată înainte şi după intervenţia POR 2007-2013.

Principalele concluzii ale studiilor privind cele 5 domenii sunt redate mai jos, date suplimentare fiind disponibile, pentru fiecare DMI în parte, în anexele ataşate.

DMI 1.1. - ORAŞE - POLI DE DEZVOLTARE URBANĂ

• În orașele participante la program, au fost constatate valori mai mari ale indicatorilor care descriu calitatea vieții față de orașele non-beneficiare. Astfel, studiul de evaluare a constatat că numărul mediu al persoanelor angajate este mai mare cu 8,31%, iar rata șomajului este mai mică cu 0,89%, comparativ cu orașele non-beneficiare.
• Centrele urbane care au derulat proiecte Regio au devenit mai atractive pentru forța de muncă activă și pentru investiții și au atras mai mulți imigranți decât cele care nu au participat la program: rata născuților vii este mai mare cu 5,5% iar rata imigrației este dublă , diferența dintre beneficiari și non-beneficiari fiind de 120,72%.

(detalii în Anexa DMI 1.1. – Poli de dezvoltare urbană)

DMI 3.2. - SERVICII SOCIALE

• Infrastructurile de servicii sociale care au beneficiat de fondurile Regio 2007-2013 au avut mai mulți utilizatori în perioada 2012-2014, decât cele non-beneficiare. Dintre acestea, centrele rezidenţiale au înregistrat cel ma mare număr de utilizatori, față de celelalte categorii de centre.
• Numărul angajaţilor echivalenţi cu normă întreagă în unitățile finanțate prin Regio a crescut, față de cel din instituțiile non-beneficiare.
• Calitatea serviciilor oferite în centrele sociale a crescut – prin furnizarea unor servicii noi sau îmbunătățite, creșterea numărului de utilizatori, îmbunătățirea dotărilor și achiziționarea de echipamente moderne. Persoanelor vârstnice, pacienților cu boli în stadiu terminal și copiiilor şi adulților cu dizabilități severe li s-au oferit servicii mai bune în centrele rezidențiale, de zi și de îngrijire paliativă, prin reabilitarea și dotarea spațiilor de asistare, cu respectarea standardelor UE actuale privind cazarea și prin asigurarea de oportunități de incluziune socială.
• Nivelul de satisfacție a utilizatorilor față de serviciile, spațiile, instalațiile și utilitățile acestor centre este ridicat, iar percepția de îmbunătățire a serviciilor, facilităților și utilităților, după intervențiile finanțate prin Regio, este larg răspândită.

(detalii în Anexa DMI 3.2. – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii sociale)

DMI 3.4. - INFRASTRUCTURĂ EDUCAŢIONALĂ

• Îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formarea profesională continuă, mai ales în localitățile sărace - investițiile prin DMI 3.4 au dat rezultatele cele mai bune acolo unde resursele alternative (bugetul local și bugetul național) nu permiteau finanțări de amploare. În particular, în localitățile sărace, unde diferențele între baza materială a școlilor beneficiare de finanţare, față cele non-beneficiare, sunt mari; de ex., gradul de dotare cu logistică în școlile generale care au beneficiat de finanțare este cu 5,6% mai mare decât în cele non-beneficiare.
• Efectul de „propagare” a rezultatelor: de modernizarea acestor infrastructuri educaționale beneficiază și alți elevi din aceeași localitate, care nu sunt înscriși în școala vizată de investiții (de ex., de laboratoarele moderne de limbi străine, științe și informatică, de centrele de artă sau de facilitățile pentru practicarea sporturilor).
• Facilitarea accesului la educație, în special a copiilor/tinerilor din mediul rural, a celor din medii sociale vulnerabile sau a celor cu dizabilități - prin crearea unui mediu de învățare mai prietenos, mai bine adaptat și prin dotarea cu echipamente și materiale moderne.

(detalii în Anexa DMI 3.4. – Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă)

DMI 4.3. - MICROÎNTREPRINDERI

• Microîntreprinderile care au beneficiat de sprijin prin DMI 4.3 și-au mărit personalul, în medie, cu 3 angajați, faţă de cele care nu a avut finanţare.
• Beneficiarii proiectelor finalizate în 2009 au avut performanţe mai bune, iar la 4 ani după finalizarea intervenţiei, aceștia au cu 2,4 locuri de muncă per microîntreprindere mai mult decât non-beneficiarii comparaţi.
• Al doilea apel de proiecte a fost mai eficient decât primul, în ce priveşte crearea de locuri de muncă, datorită susținerii financiare totale din partea Fondului European de Dezvoltare Regională - FEDR.
• Între factorii esențiali care au contribuit la obținerea finanțării de către microîntreprinderi se remarcă disponibilitatea informațiilor despre finanțări pe site-uri web relevante, apartenența la sectorul servicii (microîntreprinderile din sectorul construcţiilor şi industriei au o tendinţă mai scăzută de a aplica la finanțare, comparativ cu cele din sectorul serviciilor) și situația financiară bună înainte de finanțare.
• Beneficiarii Regio 2007-2013 au o capacitate crescută de a exploata oportunităţile de piaţă, de a se orienta strategic, de a trece de la comercializare la producție, de a furniza noi servicii și de a se reorienta, schimbând domeniul de activitate: antreprenorii beneficiari au făcut modificări substanțiale ale produselor și serviciilor, care au dus la apariția de noi branduri, noi produse, noi oportunități de piață. Astfel, putem considera că cea mai importantă valoare adăugată a DMI 4.3 este creşterea capacităţii antreprenoriale a beneficiarilor.
• Simpla solicitare a unui plan de afaceri, necesar pentru depunerea proiectului, a stimulat o reorganizare generală a activităţilor microîntreprinderilor şi a asigurat resursele financiare adecvate, în special în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte, pentru a finanţa investiţiile;

(detalii în Anexa DMI 4.3. – Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor)

DMI 5.2. TURISM

• A crescut numărul camerelor și al locurilor de cazare nou create: cu 28,25 camere nou create/beneficiar IMM și cu 50,42 locuri de cazare per beneficiar IMM nou create, prin comparație cu unități din turism similare care nu au beneficiat de intervenția DMI 5.2.
• A crescut numărul de „sosiri”și de „înnoptări”: beneficiarii privați ai DMI 5.2 au înregistrat în 2013, față de 2009, creșteri de 2-3 ori ale numărului de „sosiri” (inclusiv sosiri de turiști străini) și de „înnoptări” (inclusiv turiști străini).
• Gradul de ocupare a beneficiarilor Regio a crescut, ca medie, de la 37,44% la 45,63%, peste valorile înregistrate la nivel național, de aproximativ 25%.
• Numărul de angajaţi/beneficiar IMM a crescut, ca și cifra de afaceri: DMI 5.2 a adus fiecărui beneficiar IMM cu 12,40 mai mulți angajaţi, o creștere a cifrei de afaceri totale cu 1.122.536 lei și o creșterea a cifrei de afaceri din turism cu 933.995 lei.
• Impactul proiectelor finanțate prin DMI 5.2 al Regio este mai puternic la nivel local și zonal, prin locurile de muncă create și taxele și impozitele virate la bugetul local, dar și prin stimularea altor investiții și a afacerilor conexe. Proiectele cele mai eficace sunt cele implementate în orașele mari și în stațiuni turistice de interes național și local. Proiectele care au aplicat un concept „integrat” (în sensul modernizării și extinderii infrastructurii existente și diversificării produsului turistic prin dezvoltarea unei infrastructurii de agrement sau adăugarea unei astfel de infrastructuri sau a unei capacități de cazare deja existente) au un impact superior prin comparație cu investițiile realizate doar în infrastructura de cazare.

(detalii în Anexa DMI 5.2. – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice)

Context

Scopul studiilor de evaluare a impactului a fost dublu: evidențierea efectelor generate de investițiile făcute din Fondul European de Dezvoltare Regională-FEDR și fundamentarea unor decizii bazate pe date și dovezi, pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020.

Metodele folosite

În realizarea studiilor de evaluare, au fost utilizate 3 tipuri de metode:

• Metode de colectare a datelor: recenzia literaturii de specialitate; preluarea de informaţii din surse administrative şi secundare; interviu individual; focus grup; studiu de caz; ancheta de teren.
• Metode de analiză cantitativă: analiza contrafactuală: metoda DiD (Difference in Difference); corelarea scorului de propensiune (Propensity Score Matching); designul discontinuităţii regresiei.
• Metode de analiză calitativă: studii de caz; panelul de experţi; benchmarking; grup nominal.

Informaţii suplimentare despre program:

• Programul Operațional Regional 2007-2013
• Programul Operațional Regional 2014-2020

Materiale audio-video

Pe site-ul programului sunt disponibile materiale audio-video care ilustrează contribuţia Regio 2007-2013 în cazul unor proiecte concrete: http://www.inforegio.ro/ro/informare-si-publicitate/materiale-audio-video.html